Monthly Archives: May 2015

The Small Box of Everything

There is always one little box in my house (there was one in all the houses I have lived) that I never get to unpack and it just remains stranded in a corner or a cabinet, but always easy to be found and forever open. I had filled a whole box with all the tickets, invitations, train or plane fares, brochures and whatnot when I first came back home from Germany and I am currently filling one up with everything I want to remember from Spain.

I remembered I had this box just the other day, when I came back from yet another soul touching opera show at the Teatro Real de Madrid. It was probably because I missed going to the Opera, but there I was, enjoying Beethoven and a truly gorgeous mise-en-scène (the kind that makes you understand how talent and vision can actually bring a classic opera show into the 21st century) when I realized I had to open the box again, to make room for another ticket. FullSizeRender (1)

It was surely the music and the opera singers, but I almost cried – of happiness, of joy, of that simply delightful feeling that right then and there I really didn’t need anything else, except to listen and enjoy. This is how I came to think of the box again, and this is how I saw that there is so much more than just paper and cardboard in all these boxes of mine.

Continue reading

Mircea Cărtărescu și povestea artei scrisului: ”Levantul” refăcut pentru spanioli

De fiecare dată când vine Mircea Cărtărescu la Madrid, scriitorul reușește să umple săli întregi, să se facă ascultat de zeci de oameni, să adune în librării un public numeros. Are o atitudine admis umilă față de acesta, îl tratează cu deferență, le mulțumește de fiecare dată celor prezenți, are răbdare să le dea autografe tuturor celor care se așează la coadă, stă de vorbă cu cititiorii, le ascultă părerile și îi atrage în discuții care îi farmecă iremediabil.
Fără să-mi doresc să-mi iau chip de avocatul diavolului, m-am întrebat deseori cum se face că scriitorul reușește să provoace astfel de impresii puternice. Am încercat să merg dincolo de pura plăcere a cititorului învățat care vede în Mircea Cărtărescu un bun creator de ficțiune, care depășește limitele culturii și limbii care îl determină și reușește să rezoneze cu câte ceva din trecutul cultural comun al altor oameni – asta ar explica numai numeroasele traduceri care s-au publicat din opera sa, în multe limbi și în multe locuri din lumea asta largă, inclusiv în Spania. Am căutat să văd și un pic mai departe de presă, care, ca peste tot în lume, caută un citat care să se transforme în titlul știrii, care să vândă la rândul său ziarul sau informația de pe portalul internet – iar Mircea Cărtărescu nu se sfiește să fie critic, satiric, să judece aspru metehnele, tarele și absurditățile societății românești. Și am vrut să văd ceva și dincolo de afacerea care trebuie să fie Mircea Cărtărescu pentru editorii săi, pe o piață editorială în care contează enorm să știi să-ți alegi librăriile cu care colaborezi sau pe care traducător să-l cauți, să manevrezi extrem de bine mecanismul complicat al promovării, să alegi la perfecție momentul comunicării informației, și chiar să știi cum să faci rost de fonduri, în special când vine vorba de o traducere dintr-o limbă precum româna.

”Mircea Cărtărescu este un autor incontestabil, care emoționează; face parte din categoria scriitorilor grandioși și face o literatură autentică, precum Kafka, Kundera, Borges sau Cortázar”, susține editorul Enrique Redel de la editura Impedimenta.

Continue reading